Top 10 cele mai frecvente fobii

Fiecare dintre noi este familiarizat cu un astfel de sentiment de fric─â ╚Öi, potrivit psihologilor, acesta este un sentiment complet normal ╚Öi ciudat pentru o persoan─â. Sunt temeri care trezesc în noi instinctele de auto-conservare ╚Öi ne permit s─â evit─âm multe din problemele cele mai periculoase. Cu toate acestea, în anumite cazuri, sub influen╚Ťa diver╚Öilor factori, frica devine hipertrofat─â ╚Öi se dezvolt─â într-o fobie, care în anumite circumstan╚Ťe este înso╚Ťit─â de apari╚Ťia persistent─â, pronun╚Ťat─â ╚Öi nedeslu╚Öit─â unei explica╚Ťii logice a fricii.

Potrivit unor date din fobii ╚Öi aproximativ 100% sunt cunoscute de medicina lor modern─â, aproximativ 9% dintre persoanele cu vârsta de peste 18 ani sufer─â ╚Öi ele, de╚Öi nu sunt boli, sunt capabile s─â produc─â inconveniente considerabile în via╚Ťa de zi cu zi. În acest articol, v─â vom prezenta cele zece cele mai frecvente fobii ╚Öi ridica╚Ťi v─âlul peste motivele apari╚Ťiei lor.

Phobia num─ârul 2 - teama de stomatologi sau dentofobie

Dentofobia (sau stomatofobia) este o team─â insurmontabil─â ╚Öi de panic─â, care este cauzat─â de nevoia de tratament dentar. O persoan─â care sufer─â de o astfel de fobie prefer─â s─â suporte chiar ╚Öi cea mai puternic─â durere de din╚Ťi: el ia analgezice pentru a se vindeca ╚Öi auto-medicate, dar nu merge la cabinetul medicului.Purt─âtorii de dentofobie sunt trata╚Ťi într-o clinic─â dentar─â numai în cazuri extrem de grave.

Motivul neechivoc al dezvolt─ârii dentofobiei nu este înc─â cunoscut. Factorii predispozan╚Ťi pentru apari╚Ťia unei astfel de temeri de panic─â înainte de a vizita medicul dentist în marea majoritate a cazurilor sunt experien╚Ťe mintale semnificative care apar dup─â o situa╚Ťie stresant─â negativ─â din copil─ârie atunci când viziteaz─â un cabinet stomatologic sau dup─â o schimbare dramatic─â a stilului de via╚Ť─â (mi╚Öcare, pierderea unui iubit sau divor╚Ť, . Un alt motiv pentru apari╚Ťia dentofobiei poate fi lipsa de dorin╚Ť─â a unei persoane de a demonstra unui str─âin starea deplorabil─â a din╚Ťilor.

În plus fa╚Ť─â de ace╚Öti factori care provoac─â cele mai frecvente provoc─âri, dezvoltarea dentofobiei poate fi cauzat─â de urm─âtoarele motive:

  • prag de durere sc─âzut;
  • boli mintale;
  • prezen╚Ťa experien╚Ťei negative în tratamentul medicilor de alte specialit─â╚Ťi ╚Öi transferul acestei situa╚Ťii la denti╚Öti;
  • con╚Ötientizarea incapacit─â╚Ťii de a controla procesul de tratament ╚Öi sentimentul de neputin╚Ť─â;
  • comentarii negative privind tratamentul stomatologilor în mass-media;
  • caracteristicile caracteristice ale durerii de din╚Ťi (intensitatea ╚Öi claritatea acesteia).

O tr─âs─âtur─â distinctiv─â a dentofobiei de la entuziasmul obi╚Önuit înainte de a vizita cabinetul stomatologic este anxietatea de panic─â, care nu poate fi dep─â╚Öit─â prin efortul obi╚Önuit al voin╚Ťei. Aceasta apare chiar din simpla gândire de a fi tratat─â de un dentist.

Cu anxietatea obi╚Önuit─â care apare atunci când se gânde╚Öte la un exerci╚Ťiu, o persoan─â este capabil─â s─â-i ia în mân─â, s─â se calmeze, s─â intre în contact cu un doctor, iar experien╚Ťele lui s─â se evapore. Când dentofobia încearc─â s─â intre în contact cu medicul nu func╚Ťioneaz─â, persoana, dimpotriv─â, tulpinile ╚Öi de╚Ťinerea procedurilor dentare devine imposibil─â. El se poate "ap─âra" împotriva medicului cu mâinile, se gr─âbe╚Öte în jurul biroului sau arat─â agresiune.

Primele semne de dentofobie ar trebui s─â devin─â un motiv pentru a g─âsi modalit─â╚Ťi de a rezolva aceast─â problem─â, deoarece cariile pot provoca dezvoltarea pulpitei, parodontitei ╚Öi cariilor dentare complete, iar complica╚Ťiile care cauzeaz─â aceste boli au un efect devastator asupra altor organe ╚Öi sisteme (patologia inimii, - organe, astm bron╚Öic, reumatism etc.).

Pute╚Ťi s─â sc─âpa╚Ťi de dentofobie referindu-v─â la un psiholog sau psihoterapeut.Tratamentul în astfel de cazuri poate fi lung (durata sa depinde de neglijarea procesului de fobie). Aceasta const─â în efectuarea de cursuri de terapie medicamentoas─â, care const─â în primirea de antidepresive serotinoselektivnyh ╚Öi psihoterapie, care vizeaz─â munca explicativ─â ╚Öi educativ─â ╚Öi dentofobul de "persuasiune".

Phobia Ôäľ4 - teama de în─âl╚Ťimi sau acrophobia

Acrophobia este o team─â de panic─â, care este cauzat─â de senza╚Ťii de disconfort spa╚Ťial atunci când este la o în─âl╚Ťime, cauzat─â de dezechilibre ╚Öi tulbur─âri mintale ╚Öi este înso╚Ťit─â de apari╚Ťia unui num─âr de simptome mentale ╚Öi fiziologice nepl─âcute.

Persoanele care sufer─â de aceast─â fobie sunt îngrozite chiar ╚Öi atunci când se afl─â la o altitudine mic─â, f─âr─â pericol de c─âdere sau când urc─â în ascensor. Cu toate acestea, ei nu pot explica ra╚Ťional cauza anxiet─â╚Ťii sau a panicii lor. Psihologii spun c─â acrofobii sunt adesea predispu╚Öi la sinucidere, iar pentru sinucidere este adesea aleas─â o metod─â ca un salt de la o în─âl╚Ťime.

Nu exist─â un consens al exper╚Ťilor cu privire la cauzele apari╚Ťiei fricii. Un num─âr de psihologi consider─â c─â acrophobia este o reac╚Ťie hipertrofat─â de autoap─ârare, care a fost dezvoltat─â ca urmare a evolu╚Ťiei umane.Al╚Ťi exper╚Ťi consider─â c─â teama de în─âl╚Ťime a panicii poate fi cauzat─â de experien╚Ťa negativ─â de a fi la o în─âl╚Ťime (c─âdere de pe un copac, sc─âri etc.) sau de patologie somatografic─â (de exemplu, tulbur─âri în func╚Ťionarea aparatului vestibular).

Un atac al acrophobiei este înso╚Ťit de astfel de simptome de severitate variabil─â:

  • frica de panic─â s─â se apropie de marginea unui balcon, de stânc─â sau de alt obiect înalt (în cazuri grave se poate ivi chiar dintr-un gând despre în─âl╚Ťimea sau contemplarea obiectelor înalte);
  • pierderea controlului asupra comportamentului lor (pacientul refuz─â s─â mearg─â, se a╚Öeaz─â pe podea, î╚Öi acoper─â capul sau fa╚Ťa cu mâinile, nu contacteaz─â cu ceilal╚Ťi ╚Öi dore╚Öte s─â-i ajute pe oameni etc.);
  • simptome de atac de panic─â: ame╚Ťeli, transpira╚Ťie excesiv─â, dificult─â╚Ťi de respira╚Ťie, ritm cardiac crescut, tremur─âturi ale membrelor, grea╚Ť─â etc.

Pentru a face fa╚Ť─â cu dep─â╚Öirea acrophobiei în monoterapie este posibil─â doar cu un grad u╚Öor de aceast─â tulburare mental─â. În cazuri mai grave, este posibil s─â se dep─â╚Öeasc─â o fobie numai cu ajutorul unui psiholog sau psihoterapeut.

Terapia cu medicamente pentru acofobie este ineficient─â ╚Öi v─â permite s─â realiza╚Ťi doar o dispari╚Ťie pe termen scurt a fricii de panic─â de în─âl╚Ťime (de exemplu,dac─â o persoan─â trebuie s─â fac─â un zbor cu avionul). Este posibil s─â se asigure un tratament complet al acestei boli doar prin intermediul diferitelor metode psihoterapeutice: terapia cognitiv-comportamental─â, hipnoterapia, instruiri independente etc.

Phobia Ôäľ5 - teama de zbor sau aerofobie

În cele mai multe cazuri, aerofobia este susceptibil─â de corectare.

Aerofobia este o anxietate patologic─â pronun╚Ťat─â cauzat─â de necesitatea de a efectua zboruri la bordul aeronavei. În acela╚Öi timp, o persoan─â se confrunt─â cu o team─â care dep─â╚Öe╚Öte limitele conven╚Ťionale ale excit─ârii naturale înainte de zbor ╚Öi nu poate controla, evalua logic ╚Öi nu se poate raporta în mod adecvat la ceea ce se întâmpl─â. Aerophob nu numai c─â nu poate c─âl─âtori cu transportul aerian, dar evit─â, de asemenea, orice abordare a aeronavei sau a pistei. La ace╚Öti pacien╚Ťi, chiar ╚Öi gândurile despre zborul urm─âtor pot provoca simptome somatice ╚Öi manifest─âri emo╚Ťionale ale anxiet─â╚Ťii patologice.

Aerofobia este observat─â ca o fobie separat─â sau combinat─â cu claustrofobia. Principalele simptome ale fricii de panic─â de în─âl╚Ťime sunt urm─âtoarele semne:

  • nervozitate cu câteva zile înainte de zborul planificat;
  • refuzul complet al transportului aerian;
  • dificult─â╚Ťi de respira╚Ťie, ritm cardiac crescut, rigiditate muscular─â, transpira╚Ťie excesiv─â, grea╚Ť─â, disconfort la nivelul stomacului, nevoia de alcool ca sedativ, prezentarea de scene de avioane în timpul zborului sau c─âutarea obsesiv─â a unor ╚Ötiri despre accidentele avioanelor în mass-media.

Pentru tratamentul aerofobiei, tehnicile sunt folosite pentru a st─âpâni abilit─â╚Ťile de relaxare ╚Öi de control al st─ârii lor psiho-emo╚Ťionale în preg─âtirea pentru zbor. Dup─â aceea, pacientul trebuie s─â suporte un num─âr mare de ╚Öobolani ╚Öi coborâ╚Öuri de mai multe ori sub supravegherea unui psiholog (acum se pot folosi tehnologii informatice pentru acest lucru), antrenându-╚Öi abilit─â╚Ťile de relaxare în timpul zborurilor. În unele cazuri, hipnoterapia este folosit─â pentru a trata aerofobia.


Phobia num─ârul 6 - teama de mor╚Ťi sau necrophobia

Necrofobia este un control cuprinz─âtor, incontrolabil ╚Öi o explica╚Ťie a fricii de panic─â la vederea unei persoane reale sau descrise sau a atributelor funerarelor. În unele cazuri, aceast─â fobie este combinat─â cu tanatofobia - teama de moarte proprie.

Motivele pentru dezvoltarea necrofobiei pot fi multe. De obicei, boala începe s─â se manifeste în copil─ârie, dup─â o ╚Öedere a copilului la înmormântare sau într-o atmosfer─â de doliu, în care lacrimile, disperarea, durerea ╚Öi durerea domnesc. Frica de panic─â în fa╚Ťa unei persoane moarte poate fi provocat─â prin vizionarea unui num─âr mare de filme de groaz─â sau emisiuni TV cu pove╚Öti despre zombi, mersul mort, etc., la copii, uneori predispozi╚Ťia ereditar─â, tulbur─ârile în func╚Ťionarea sistemului nervos sau prezen╚Ťa unor astfel de calit─â╚Ťi personale, precum impresibilitatea ╚Öi vizibilitatea, pot cauza necrofobie. .

Un pacient cu o astfel de tulburare mental─â evit─â vizitarea cimitirelor, ceremoniile funerare, evit─â vizionarea cronicilor criminale sau a filmelor cu scene de crime sau moarte, deoarece chiar gândul celui decedat îl face s─â se însp─âimânte. În mod conven╚Ťional, severitatea necrofobiei este împ─âr╚Ťit─â în trei grade de gravitate:

  • gradul u╚Öor - persoana evit─â situa╚Ťiile înfrico╚Ö─âtoare;
  • gradul moderat - o persoan─â limiteaz─â domeniul activit─â╚Ťii sale astfel încât s─â nu se ciocneasc─â cu cei mor╚Ťi (alege o profesie care nu prevede o posibil─â coliziune cu moartea, nu urm─âre╚Öte emisiuni TV sau filme în care demonstrarea cadavrelor este posibil─â etc.n) .;
  • gradul sever - o persoan─â evit─â în totalitate diferite situa╚Ťii care implic─â apropierea de de╚Ťinut ╚Öi, în cazul contactului cu decedatul, pe lâng─â simptomele psihice apar simptome fizice ale atacului de panic─â: ame╚Ťeli, paloare, sl─âbiciune sever─â, transpira╚Ťie excesiv─â, tremor de extremit─â╚Ťi, grea╚Ť─â sau v─ârs─âturi.

Tactica tratamentului pentru necrofobie depinde de gravitatea tulburării psihice. Diferite metode de psihoterapie, hipnoterapie și medicamente pot fi folosite pentru a corecta starea pacientului.

Phobia num─ârul 7 - frica de întuneric, sau niktofobiya

Nyktofobiya - aceasta este una dintre cele mai frecvente fobii, care este înso╚Ťit─â de un sentiment de fric─â ╚Öi de panic─â ira╚Ťional─â înainte de întuneric ╚Öi poate fi observat─â atât la copii, cât ╚Öi la adul╚Ťi. Potrivit unor studii statistice, frica de întuneric este resim╚Ťit─â de 8 copii din 10 copii cu vârsta cuprins─â între 2 ╚Öi 10 ani. În majoritatea lor, în paralel cu cre╚Öterea, frica de întuneric dispare, dar în unele (aproximativ 10%), crizele de nyctofobie persist─â ╚Öi se înr─âut─â╚Ťe╚Öte de-a lungul anilor ╚Öi devin mai frecvente.

Motivele temerii de întuneric din copil─ârie sunt puse în subcon╚Ötient, iar pentru manifestarea lor sub forma unei fobii nu sunt necesari factori provocatori. Dac─â frica nu a disp─ârut complet în copil─ârie, atunci ea se poate manifesta la orice vârst─â. Cel mai adesea, niktofobiya se manifest─â pentru prima dat─â în copil─ârie - copilul se confrunt─â cu o fric─â puternic─â, uneori fictiv─â, fiind într-o camer─â întunecat─â ╚Öi, cu timpul, uit─â de aceast─â situa╚Ťie, dar frica de întuneric r─âmâne cu el pentru via╚Ť─â.

Deja ca adult, fiind într-o camer─â întunecat─â, o persoan─â se confrunt─â cu o team─â puternic─â ╚Öi cople╚Öitoare, care se transform─â în groaz─â sau se termin─â cu un atac de panic─â. Imagina╚Ťia începe s─â "deseneze" în mod activ imagini cu parcele înfrico╚Ö─âtoare, iar Niktofob începe s─â le "vad─â", de╚Öi în realitate lipsesc.

Cu un curs nefavorabil al unei astfel de fobii, aceste imagini oribile sunt atât de fixate în mintea pacientului încât încep s─â prevaleze asupra realit─â╚Ťii ╚Öi trec în categoria pseudohalutin─ârilor vizuale persistente ╚Öi adesea repetate. Aceast─â stare este înso╚Ťit─â de o lips─â de critic─â a st─ârii sale, iar pacientul nu se îndoie╚Öte de realitatea lor.Aceste imagini oribile involuntare indic─â apari╚Ťia unor schimb─âri în sfera volial─â ╚Öi consolidarea lor conduce la apari╚Ťia unor ac╚Ťiuni distructive: solicit─â ajutor pentru a ajunge la sursa de lumin─â, zbor indiferent unde se afl─â etc.

Uneori, niktofobiya combinat cu tanatofobiya. Mul╚Ťi pacien╚Ťi se tem s─â adoarm─â într-o camer─â în care nu exist─â oameni ╚Öi caut─â un "interlocutor imaginar" sub forma unei televiziuni care func╚Ťioneaz─â în mod constant. În cazurile severe, b─ât─âile de fric─â de întuneric pot duce la sari brusc─â de tensiune arterial─â, pierderea vocii sau balbismul. Potrivit oamenilor de ╚Ötiin╚Ť─â, niktofobiya este un factor de stres constant care cauzeaz─â îmb─âtrânirea prematur─â ╚Öi cauzeaz─â de multe ori moartea prematur─â din cauza atacurilor de cord sau a atacurilor de inim─â.

În cele mai multe cazuri, teama copil─âriei de întuneric trece singur─â, iar persoana are doar amintiri minunate despre temerile experimentate. Posibilitatea de a se elibera de la nictofobii de la vârsta adult─â nu este posibil─â în toate cazurile ╚Öi astfel de rezultate pot fi ob╚Ťinute numai dac─â exist─â un caracter puternic ╚Öi o voin╚Ť─â puternic─â. De aceea, auto-vindecarea nu este întotdeauna posibil─â ╚Öi o persoan─â trebuie s─â recurg─â la ajutorul psihologilor sau psihoterapeu╚Ťilor.

Exper╚Ťii avertizeaz─â: lipsa tratamentului în timp util ╚Öi adecvat pentru episoadele intense ╚Öi frecvent întâlnite de niktofobiya poate duce la boli psihice severe ╚Öi la complica╚Ťii sub form─â de infarct miocardic ╚Öi accident vascular cerebral. Pentru tratamentul acestei fobii pot fi utilizate ca medicamente ╚Öi diferite tehnici psihoterapeutice, hipnoterapie, tehnici de relaxare ╚Öi auto-formare.


Phobia Ôäľ8 - teama de ╚Öerpi sau ophidiophobia

Ophidiophobia este o fric─â cople╚Öitoare ╚Öi puternic─â de ╚Öerpi care provoac─â apari╚Ťia unui atac de panic─â. Spre deosebire de mul╚Ťi oameni care au o atitudine ostil─â sau anxios─â obi╚Önuit─â fa╚Ť─â de ╚Öerpi ╚Öi evit─â contactul direct cu ei, o persoan─â care sufer─â de ophidiophobia nu poate face fa╚Ť─â reac╚Ťiilor sale chiar ╚Öi atunci când se gânde╚Öte la ╚Öerpi sau obiecte asem─ân─âtoare acestor reptile. Uneori, opidiophobia apare în paralel cu frica de alte reptile - herpetofobia.

Frica de serpi a ap─ârut în om chiar ╚Öi în acele vremuri când oamenii locuiau în apropierea acestor reptile în s─âlb─âticie ╚Öi adesea sufereau de mu╚Öc─âturile reprezentan╚Ťilor lor venino╚Öi.Psihologii au prezentat mai multe teorii cu privire la motivele dezvolt─ârii acestei temeri ira╚Ťionale:

  • origine istoric─â;
  • ereditate;
  • având o experien╚Ť─â negativ─â de contact în trecut cu ╚Öerpi;
  • suspiciunea, vulnerabilitatea ╚Öi impresibilitatea.

În cazurile severe, aceast─â tulburare mental─â poate duce la st─âri obsesive ira╚Ťionale. De exemplu, pacientul se va teme în mod constant de p─âtrunderea ╚Öerpilor în casa lui. El va explora în mod constant zidurile casei, închizând fiecare fisur─â cu scrupule maniacale. Uneori, o fobie atinge o astfel de limit─â încât persoana care sufer─â de ea crede c─â ╚Öerpii tr─âiesc deja ╚Öi se cultiv─â în apartamentul s─âu. Un astfel de pacient va inspecta în permanen╚Ť─â teritoriul apartamentului s─âu ╚Öi, în a╚Öteptarea unui atac de ╚Öarpe, va fi în alert─â constant─â.

Pentru tratamentul opidiofobiei pot fi aplicate diverse tehnici de programare neuro-lingvistic─â ╚Öi hipnoterapie. În timpul terapiei, este extrem de important ca pacientul s─â fie sprijinit de rude ╚Öi de oameni apropia╚Ťi - o astfel de abordare integrat─â va ajuta la sc─âpa de aceast─â fobie obsesiv─â pentru totdeauna.

Phobia Ôäľ9 - teama de vorbire public─â, sau glossofobia

Glossophobia - aceasta este una dintre cele mai frecvente fobii, care este înso╚Ťit─â de apari╚Ťia fricii de panic─â care apare atunci când se vorbe╚Öte în fa╚Ťa unui num─âr mare de persoane sau când se ia un examen oral sau se trece la un interviu. Potrivit statisticilor, aceast─â fric─â este observat─â în aproape 96% din popula╚Ťie.

Incurajarea inainte de un discurs public este inerenta in aproape toti oamenii, dar o cantitate moderata de anxietate permite unei persoane care nu sufera de glossophobia sa-si mobilizeze forta - devine mai concentrat, mai atent si mai energic. Ca rezultat al acestei concentr─âri, performan╚Ťa sa este normal─â ╚Öi de succes. Când se întâlne╚Öte cu glossofobia, frica ╚Öi anxietatea indomitoare conduc la apari╚Ťia nu numai a semnelor de fric─â, ci ╚Öi a simptomelor corporale care apar în timpul unui atac de panic─â:

  • tremurând în membre;
  • tensiunea musculara;
  • modific─âri ale expresiilor ╚Öi gesturilor faciale;
  • senzatii de presiune in piept;
  • ame╚Ťeli ╚Öi cefalee (în cazuri grave, chiar le╚Öin);
  • transpira╚Ťie excesiv─â;
  • cre╚Öterea frecven╚Ťei cardiace;
  • gura uscata;
  • voce tremur─âtoare (pân─â la pierderea complet─â a abilit─â╚Ťii de a vorbi);
  • urinare involuntar─â.

Severitatea acestor simptome de glossofobie este foarte variabil─â ╚Öi poate s─â depind─â nu numai de caracteristicile caracterului persoanei, ci ╚Öi de starea de spirit, de oboseal─â ╚Öi de func╚Ťionare a corpului în momentul apari╚Ťiei publice. În cazurile severe, o astfel de fobie poate duce la dezvoltarea maniei, a obiceiurilor proaste ╚Öi a fobiei sociale: o sc─âdere a stimei de sine, o dorin╚Ť─â de a conduce un stil de via╚Ť─â solitar, respingerea muncii prestigioase, o sc─âdere a nivelului de trai.

Motivele pentru dezvoltarea glossofobiei pot fi atât factori ereditori, cât ╚Öi factori sociali. Potrivit exper╚Ťilor, cea mai comun─â cauz─â de team─â de a vorbi în public sunt doar factori sociali:

  • educa╚Ťie excesiv de strict─â;
  • organizarea necorespunz─âtoare: pedeaps─â excesiv─â, intimidare, interdic╚Ťii în copil─ârie;
  • având o experien╚Ť─â negativ─â atunci când se desf─â╚Öoar─â în copil─ârie;
  • susceptibilitatea excesiv─â la critici;
  • stima de sine scazuta si atitudinea negativa fata de propriul "eu";
  • exercitarea excesiv─â a excelen╚Ťei.

De obicei, pentru tratamentul glossofobiei, exper╚Ťii recomand─â eliminarea experien╚Ťei negative de a comunica cu oamenii ╚Öi de a câ╚Ötiga experien╚Ť─â pozitiv─â.Pentru a face acest lucru, o persoan─â trebuie s─â urmeze cursuri individuale de psiho-formare ╚Öi s─â dezvolte independent o experien╚Ť─â pozitiv─â de comunicare cu oamenii. Ca regul─â, tratamentul unei asemenea frici este întotdeauna complex. Aceasta include atât eliminarea cauzelor de fobie, cât ╚Öi a diverselor metode psihoterapeutice:

  • exerci╚Ťii de respira╚Ťie;
  • speech therapy masaj;
  • lucrul la grup cu un discurs terapeut, lingvist, psiholog ╚Öi orator;
  • preg─âtire autogen─â;
  • afirma╚Ťii;
  • terapie medicamentoas─â (sedative, antidepresive).

Phobia Ôäľ10 - teama de câini sau kinofobiya

Filmul fobie este o tulburare mental─â care este înso╚Ťit─â de apari╚Ťia fricii ira╚Ťionale în fa╚Ťa unui câine. Potrivit statisticilor, o astfel de tulburare mental─â este destul de comun─â în întreaga lume ╚Öi este observat─â în aproximativ 3% din popula╚Ťie. Psihologii ╚Öi psihiatrii identific─â câteva variet─â╚Ťi ale acestei fobii:

  • rabiefobia - teama de infec╚Ťie cu rabie;
  • adophobia - teama de mu╚Öc─âturi de câine.

Filmul fobie poate fi:

  • adev─ârat - nu este înso╚Ťit de agresivitate pronun╚Ťat─â pentru câini ╚Öi cauzeaz─â convulsii isterice numai în cazuri grave;
  • pseudofobia este o imita╚Ťie de cinema-fobie ╚Öi este de obicei observat─â în sadici laten╚Ťi care încearc─â s─â-╚Öi justifice înclina╚Ťiile sadice fa╚Ť─â de câini.

În majoritatea cazurilor, adev─ârata kinofobiya se dezvolt─â în copil─ârie sau adolescen╚Ť─â ╚Öi, în absen╚Ťa unui tratament specific, poate persista pe tot parcursul vie╚Ťii. Spre deosebire de alte fobii, teama de câini se dezvolt─â sub influen╚Ťa unor motive obiective reale. Formarea fobiilor nu se întâmpl─â adesea din cauza experien╚Ťelor negative cu câinii (de exemplu, dup─â mu╚Öc─âturi), ci din cauza a╚Öa-numitei "tradi╚Ťii de familie" - adic─â, copilul î╚Öi ia teama de câini de la p─ârin╚Ťi.

Dezvoltarea fobiei cinematografice poate fi promovat─â de asemenea particularit─â╚Ťi ale unui caracter ca un sentiment al inferiorit─â╚Ťii ╚Öi al altor complexe de inferioritate. Adesea kinofobiya se dezvolt─â din cauza patologiilor mentale: schizofrenia, stresul cronic, anumite st─âri nevrotice ╚Öi depresia.

Filmul de fobie poate fi exprimat în apari╚Ťia unui num─âr de simptome, dintre care principalele sunt sentimente de anxietate intern─â ╚Öi anxietate intens─â.Acestea sunt completate de tulbur─âri de somn ╚Öi disconfort corporal, manifestat în dezvoltarea unui atac de panic─â (palpita╚Ťii ale inimii, tremur─âturi, transpira╚Ťii etc.). Gravitatea simptomelor de cinefobie poate fi diferit─â, iar în cazuri grave teama de câini poate duce la apari╚Ťia unor iluzii paranoide, care pot constitui o amenin╚Ťare nu numai pentru pacientul însu╚Öi, ci ╚Öi pentru ceilal╚Ťi. Acesta este motivul pentru care, atunci când apar semne de fobie de film, se recomand─â s─â se supun─â unui specialist un tratament pentru aceast─â tulburare mental─â.

De regul─â, teama de câini este bine tratat─â, cu un tratament medical ╚Öi psihoterapie adecvat selectate. Dup─â un curs de tratament, care de obicei dureaz─â aproximativ 6-12 luni, pacientul se opre╚Öte din cauza panicii la vederea câinilor ╚Öi r─âmâne doar o anumit─â vigilen╚Ť─â fa╚Ť─â de animalele necunoscute pentru el.

Dac─â observi simptome asem─ân─âtoare în tine sau în cei dragi, dar sunt capabili s─â fac─â fa╚Ť─â fricii, asta nu înseamn─â c─â e╚Öti bolnav. Numai dac─â expresia fobiilor dep─â╚Öe╚Öte limitele normale, trebuie s─â lua╚Ťi leg─âtura cu un specialist ╚Öi acesta va ajuta la determinarea tipului de boal─â ╚Öi la vindecarea fobiei pentru totdeauna.

Viziona╚Ťi videoclipul: Top 10 ├Äntreb─âri frecvente

Las─â Un Comentariu